Ce este fluorul?
Fluorul este un mineral prezent în numeroase alimente, in sol si in apa si care, in mod dovedit stiintific, protejează dinții de carii. Bacteriile din gură produc acid atunci când mănânci alimente cu zahăr. Acest acid “consumă” mineralele de pe suprafața dintelui, făcând dintele mai slab și crescând șansa de a dezvolta carii. Fluorul ajută la reconstruirea și întărirea suprafeței dintelui sau a smalțului. Fluorurarea apei previne cariile dentare prin asigurarea unui contact frecvent și constant cu niveluri scăzute de fluor. Menținând dintele puternic și solid, fluorul oprește formarea cariilor prin remineralizarea cariilor incipiente. În smalț, fluorul se combină cu cristalele de hidroxiapatită (care sunt compuși de bază ai smalțului), rezultând cristale mai mari și mai rezistente (numite cristale de fluoroapatită). În acest fel, duritatea smalțului dentar crește, iar acesta devine mult mai rezistent la procesele de demineralizare acidă.
De obicei, nivelul de fluor din apă nu este suficient pentru a preveni cariile dentare; cu toate acestea, unele ape subterane și izvoare naturale pot avea un nivel natural ridicat de fluor.
Fluorurarea apei comunitare este procesul de ajustare a cantității de fluor din apa potabilă la un nivel recomandat pentru prevenirea cariilor dentare. Introducerea de fluor în apa de băut în 1958 a dus la o reducere dramatică a cariilor dentare. Ulterior, suplimentele de fluor au fost recomandate pentru copiii a căror apă nu a fost fluorizată, iar acum aproape toată pasta de dinți conține fluor.
Datorită succesului său în prevenirea cariilor, fluorizarea apei a fost numit o realizare de top în domeniul sănătății publice în secolul XX. Deși sunt disponibile și alte produse care conțin fluor, precum ar fi pasta de dinți, apa de gură și suplimentele alimentare, care contribuie la prevenirea și controlul cariilor dentare, fluorizarea apei comunitare a fost identificată ca fiind cea mai eficientă metodă de a furniza fluor tuturor, reducând carii dentare cu 25% la copii si adulti.
În anii 1930, oamenii de știință au examinat relația dintre cariile dentare la copii și fluorul natural din apa de băut. Studiul a constatat cum acei copiii care au băut apă cu un nivel natural ridicat de fluor au avut mai puține carii dentare.
Această descoperire a fost importantă deoarece în acea perioadă majoritatea copiilor și adulților din Statele Unite sufereau de carii, dureri de dinți și extracții dureroase — pierzând adesea dinții permanenți, inclusiv molari, chiar din adolescență.
După multe cercetări științifice, în 1945, orașul Grand Rapids, Michigan, a fost primul care a adăugat fluor în sistemul său de apă din oraș pentru a oferi rezidenților beneficiile fluorului. Acest proces de testare a alimentării cu apă pentru fluor și ajustarea acesteia la cantitatea potrivită pentru a preveni apariția cariilor se numește fluorurare a apei comunitare.
Din 1945, sute de orașe au început fluorurarea apei comunitare, iar în 2016, aproape 73% din Statele Unite deservite de sistemele comunitare de apă au avut acces la apă fluorurată. Datorită contribuției sale la scăderea dramatică a cariilor dentare în ultimii 75 de ani, CDC a numit fluorurarea apei în comunitate drept una dintre cele 10 mari realizări în domeniul sănătății publice ale secolului al XX-lea.
În țara noastră, apa din conductele publice nu conține fluor, iar cea îmbuteliată are fluor în cantități variabile (de la 0,27mg/l Dorna la 0,01 mg/l Bucovina, Izvorul Alb – adică apele plate nu conțin fluor!). Pe de altă parte, prea mult fluor poate duce la fluoroză.
Ce este fluorizarea?
Fluorizarea este procedura stomatologică de profilaxie și prevenție a apariției cariei dentare prin care se aplică la nivelul tuturor dinților, în urma îndepărtării plăcii bacteriene prin periaj profesional, produse de uz stomatologic (gel/lac/varnish) cu diferite concentrații de fluor, pentru a activa procesul de remineralizare a structurilor dentare, fiind un procedeu non-invaziv și nedureros.
Este, cu siguranță, important pentru copiii cu vârste cuprinse între 6 luni şi 16 ani să fie expuşi la fluor prin intermediul pastelor de dinţi ce conţin fluor. Acesta este intervalul de timp în care apar dinţii primari şi permanenţi.
Unde si cum se face fluorizarea dentara?
Este extrem de important ca fluorizarea dintilor sau administrarea suplimentelor cu fluor să fie realizate numai după un consult stomatologic! Doar medicul stomatolog poate să ştie dacă este sau nu nevoie de tratamente cu fluor, deoarece administrarea incorectă presupune anumite riscuri! In cabinet, cantitatea de fluor aplicată poate fi controlată, timpul necesar acțiunii este de asemenea controlat, se utilizează sistem de izolare și sistem de aspirație a salivei.
Fluorizarea în cabinetele stomatologice se poate realiza de 2-3 ori pe an şi este o procedură simplă.
Avantajele fluorizării dentare în cabinet
- reduce riscul apariţiilor cariilor dentare;
- diminuează hipersensibilitate dentară;
- întăreşte structura dintelui;
- tratament nedureros şi uşor de realizat;
- este benefic pentru pacienţii cu parodontopatii;
- este recomandat înaintea şi după folosirea produselor de albire profesională;
- se comportă ca un strat protector împotriva acizilor;
- persoanelor care nu pot avea o igienă dentară riguroasă (spre exemplu oamenii cu diverse dizabilităţi);
- ajută în cazul pacienţilor care urmează un tratament ortodontic;
Riscurile fluorizarii dentare
Cel mai cunoscut efect secundar este fluoroză. Fluoroza apare mai ales la copii și se datorează ingerării unei cantități prea mari de fluor. Această se poate datora prescrierii de suplimente cu fluor (Zymafluor) în zone în care apă potabilă este deja fluorizată. Unii copii pot înghiți paște de dinți fluorizate ; de aceea, supravegherea părinților este importantă.
Există două forme de fluoroză :
- Fluoroză ușoară: caracterizată prin apariția de mici pete gălbui sau albicioase pe suprafața dinților.
- Fluoroză severă: caracterizată prin apariția unor pete mai mari de culoare maro și/sau decolorarea smalțului. Fluoroză severă poate afecta și alte organe (de exemplu, oasele).
Demineralizarea dintilor la copii
Pete albe pe dinți, carii frecvente și pierderea mobilității dentare – cauza acestor probleme poate fi demineralizarea smalțului dentar. Acest înveliș exterior dur al dinților, protejează împotriva cariilor și este compus din câteva minerale importante. Structura sa este complexă și include în principal calciu și fosfat, stronțiu, magneziu, plumb și fluor. Din păcate, toate acestea pot fi pierdute prin demineralizare, un proces nefast ce afectează foarte mult sănătatea și integritatea dinților. Termenul face referire la pierderea de minerale din organism. Când acestea se pierd din smalț, dinții vor deveni inestetici și dificil de întreținut în mod corect. În timp ce dinții sănătoși sunt netezi, smalțul demineralizat poate determina asprirea dinților, ceea ce va duce apoi la dezvoltarea plăcii bacteriene și a tartrului. În timp, toate acestea pot afecta serios sănătatea orală și pot duce la complicații neplăcute.
Din fericire, demineralizarea poate fi oprită, iar mineralele pot fi reintroduse în organism, în urma unui proces numit remineralizare.
Mai multe despre demineralizare AICI
Sigilarea dentara
Sigilările dentare reprezintă un tratament modern de prevenție a cariilor dentare, ce poate fi realizat atât pe dinții temporari, cât și pe cei permanenți.
- studiile realizate de Asociația Americană de Stomatologie arată că riscul de apariție a cariilor pe molarii permanenți scade cu până la 80%
- procedura medicală este sigură și eficientă
- sigilările dentare sunt benefice pentru copiii care nu pot realiza un periaj corespunzător la nivelul ultimilor dinți de pe arcada dentară
Mai multe despre sigiliarea dentară aici.
Intrebari frecvente
Este indicat să folosim pastă de dinți cu fluor? De la ce vârstă?
Studiile arată că cei mici nu pot clăti gura de pastă de dinți fără s-o înghită. Aproape jumătate din cantitatea de pastă de dinți aflată pe periuță poate fi înghițită la fiecare sesiune de spălare a dinților. Copiii cu vârstă mai mică de 5 ani nu au învățat încă să scuipe atunci când se periază, ceea ce, alături de suplimentele de fluor, poate duce la apariția fluorozei. Tocmai din acest motiv, apele de gură cu fluor nu sunt recomandate copiilor cu vârstă mai mică de 6 ani, întrucât mai mult că sigur o vor înghiți.
Conform recomandărilor Academiei Europene de Stomatologie Pediatrică din 2009, este indicat să se utilizeze pasta de dinți cu fluor, astfel:
- copiii cu vârsta între 6 luni și 2 ani: pastă de dinți cu o concentrație de 500 ppm (cantitatea de pastă recomandată este de dimensiunea unui bob de mazăre)
- copiii cu vârsta între 2 ani și 6 ani: pastă de dinți cu o concentrație de 1000(+) ppm (cantitatea de pastă recomandată fiind de dimensiunea unui bob de mazăre)
- copiii cu vârsta peste 6 ani: pastă de dinți cu o concentrație de 1450 ppm (cantitatea de pastă recomandată cu dimensiune de 1-2 cm)
Dacă utilizăm pasta de dinți cu fluor mai sunt necesare și fluorizările în cabinet?
Da, sunt necesare. Cantitatea de fluor din pastele de dinți este insuficientă pentru a ajuta singular la echilibrarea procesului de remineralizare și pentru a proteja pe termen lung structurile dentare.
Sunt recomandate suplimentele cu fluor?
Doar la indicația medicului pediatru.
Ce se întâmplă dacă copilul înghite pastă de dinți cu fluor?
Pasta de dinți conține o cantitate mică de fluor, care nu reprezintă un pericol în cazul în care este înghițită în timpul unui periaj, însă, nu este recomandat ca acest lucru să devină un obicei. Este recomandat ca periajul dentar să fie supravegheat de către părinte până în jurul vârstei de 8 ani pentru a corecta atât tehnica de periaj cât și pentru a evita înghițirea pastei de dinți.
BIOGRAFIE
1 Griffin SO, Regnier E, Griffin PM, Huntley VN. Effectiveness of fluoride in preventing caries in adults. J Dent Res. 2007;86(5):410–414.
2 Dean HT. On the epidemiology of fluorine and dental caries. In: Gies WJ, ed. Fluorine in Dental Public Health. New York, NY: New York Institute of Clinical Oral Pathology., 1945:19–30.
3 Arnold FJ, Dean HT. Effect of fluoridated public water supply on dental caries prevalence. Public Health Rep. 1956;71:652–658.
4 Griffin SO, Jones K, Tomar SL. An economic evaluation of community water fluoridation. J Public Health Dent. 2001;61(2):78–86.
Studiul “Strong evidence that daily use of fluoride toothpaste prevents caries”, publicat pe ncbi.nlm.nih.gov, autori: Topping G, Assaf A
Studiul “Fluoride: a review of use and effects on health”, publicat pe ncbi.nlm.nih.gov, autori: Domen Kanduti, Petra Sterbenk, Barbara Artnik
Studiul „Surface changes of dental implant in sodium fluoride: an in vitro study”, publicat pe researchgate.net, autori: Noronha Oliviera, Henriques Dotto
[contact-form-7 id=”226″ title=”Contact form 1″]
