Ce este trismusul dentar?

Trismusul este o afecțiune dureroasă în care fălcile (muschii masticatori) nu se deschid complet. Pe lângă faptul că provoacă durere, această limitare a capacității de a deschide gura poate avea implicații grave asupra sănătății, poate duce la probleme de alimentație, vorbire și igienă orală. În acest articol, explorăm cauzele, simptomele trismusului și  opțiunile actuale de tratament pentru această afecțiune.

 

Trismus_dentar_cris_smile

Ce este trismusul dentar? Sursa foto: 

Trismusul apare atunci când nu poți deschide gura mai mult de 35 de milimetri (mm). Poate apărea ca urmare a unui traumatism la nivelul maxilarului, a unei intervenții chirurgicale orale, a infecției, a cancerului sau a tratamentului cu radiații contra cancerul capului și gâtului. La persoanele care au suferit radiații în zona capului și gâtului, afecțiunea este adesea observată împreună cu dificultăți la înghițire. Majoritatea cazurilor de trismus sunt temporare, de obicei durează mai puțin de 2 săptămâni, dar unele pot fi permanente.

Trismus: factori de risc

Deși oricine poate dezvolta trismus, au fost identificați factori pot crește șansa de a-l dezvolta. Dintre acestea amintim: 

  • cancerul la cap sau gât
  • tratamentul cu radiații pentru cancerul capului sau gâtului
  • intervenție chirurgicală recentă pentru îndepărtarea unui molar de minte
  • traumatisme recente ale gurii sau maxilarului
  • anumite tipuri de infecții bucale

Trismus dentar: cauze si simptome

Simptomul definitoriu al trismusului este că maxilarul nu se deschide complet sau se deschide la puțin mai 35 mm .

Dintre cauzele identificate ale trismusului dentar amintim:

Trauma de factura mecanica: 

  • rănirea sau deteriorarea maxilarului poate duce la trismus. Exemple de astfel de traume includ fracturi ale maxilarului sau leziuni tisulare în urma unei intervenții chirurgicale dentare.
  • contuzie a articulației temporomandibulare (ATM)
  • hematom
  • leziuni ale mușchilor masticatori

Inflamaţia

  • unele afecțiuni medicale care provoacă inflamația cavitatii bucale, pot cauza trismus. Un exemplu este pericoronarita, care este inflamația țesutului moale din jurul dintelui, care poate duce la un molar impactat.
  • artrita la nivelul oaselor maxilare
  • sclerodermia, care este o boală autoimună care afectează țesutul conjunctiv
  • fibroza țesuturilor moi, care apare atunci când se formează țesut conjunctiv fibros în exces

Chirurgia dentară

  • Chirurgia orală, inclusiv extracția molarilor de minte, poate provoca inflamații în cavitatea orala, ducand la trismus.
  • Hiperextensia în timpul intervenției chirurgicale – deschiderea gurii mai larg decât intervalul obișnuit, poate duce, de asemenea, la trismus.

Infecţia

Infecțiile pot contribui la trismus în unele cazuri. Tipurile de infecții care pot duce la trismus sunt:

Cancerul sau tratamentul pentru cancer

  • Tumorile canceroase de la nivelul capului sau gâtului pot afecta funcția maxilarului.
  • Tratamentul cu radiații pentru aceste tumori poate provoca, de asemenea, trismus. Potrivit unui studiu din 2016, realizat pe 30 de participanți cu cancer oral, 53,3% dintre aceștia sufereau de trismus, în momentul diagnosticării. Acest număr a crescut la 86,7% după operație și la 85,7% după radioterapie.

Când trebuie să ajungi, de urgență, la stomatolog?

Principalele semne care anunță trismusul dentar sunt:

  • limitarea deschiderii gurii;
  • senzație de disconfort care poate merge până la durere;
  • incapacitatea de a mușca sau mesteca alimente solide;
  • senzația de rigiditate musculară;
  • dificultăți în ceea ce privește deschiderea gurii;
  • durere.

Cu cât spasmele musculare persistă mai mult, cu atât durerea devine mai puternică. De asemenea, se pot observa modificări ale maxilarului în zona afectată, iar dacă este prezentă o infecție, atunci fața și gâtul se pot umfla și poate apărea febra.

Trismus dentar: complicatii

Trismusul poate provoca o serie de complicații care pot afecta calitatea vieții inclusiv:

  • Probleme de igienă orală: dacă o persoană nu poate deschide gura complet, acest lucru face ca menținerea igienei orale să fie mai dificilă. Trismus poate face, de asemenea, o provocare pentru cei care poartă proteze dentare să introducă protezele sau să le scoată pentru curățare. Igiena orală deficitară poate duce la:
  • respirație urât mirositoare (halitoză)
  • carii dentare (cavități)
  • infecţie

 

  • Dificultati de alimentatie: dacă nu poți mesteca sau înghiți în mod corespunzător, există șanse de malnutriție și deshidratare. Trecerea temporară la o dietă predominant lichidă și cu alimente moi poate ajuta la reducerea acestor riscuri.
  • Multe dintre cauzele infecțioase și traumatice ale trismusului pot avea și complicații asociate. De exemplu, o infecție odontogenă care provoacă trismus poate duce la o infecție suplimentară cu celulită facială sau osteomielita mandibulară. Celulita este o inflamație a pielii care se datorează adesea infecției. Simptomele includ:
  • edem 
  • înroșirea pielii
  • căldură care se emană de la locul infecției
  • durere

Trismus dentar: diagnostic

Diagnosticarea trismusului se face în urma unui examen fizic complet, în urma realizării istoricului pacientului și prin realizarea măsurării deschiderii gurii, a unui CT și/sau a unui RMN.

Trismus dentar: tratament

De obicei, tratarea afecțiunii de bază ar trebui să rezolve trismusul. În general, cu cât soliciti mai devreme tratamentul, cu atât rezultatul este mai bun.

Opțiunile de tratament includ:

  • Medicație: pentru a reduce durerea și pentru a relaxa mușchii maxilarului. Acestea includ relaxanții musculari și medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) pentru ameliorarea durerii. În funcție de severitatea simptomelor, se pot prescrie medicamente orale sau medicamente care necesită injectare în maxilar.
  • Dispozitive de întindere a maxilarelor: poate fi recomandata utilizarea unui dispozitiv de întindere a maxilarelor. Într-un studiu din 2014, persoanele care au folosit un astfel de dispozitiv atunci când au efectuat anumite exerciții pentru gură au avut o creștere medie a deschiderii gurii de 5,5–7,2 mm.
  • Modificări de dietă: trecerea la o dietă cu alimente moi este indicata, deoarece este posibil să mănânci aceste alimente fără a deschide prea mult gura. Exemple de alimente moi recomandate:
  • supă
  • smoothie-uri
  • iaurt
  • piure de cartofi
  • ovaz
  • fasole
  • legume fierte la abur
  • fructe înăbușite
  • brânză
  • peşte
  • omletă

Continut revizuit medical de dr. Cristina Munteanu

Surse