Descoperă ce este stomatita! Cum știi că ai stomatită?

Stomatita este o durere sau o inflamație în interiorul gurii. Leziunea poate fi în obraji, gingii, în interiorul buzelor sau pe limbă.

Cele două forme principale de stomatită sunt stomatita herpetică și stomatita aftoasă, cunoscută și sub numele de afte.

Dacă observi o inflamare la nivel bucal (pe buze, gingii, limbă, pereții interiori ai obrajilor, cerul gurii) care se manifestă prin durere, arsură și te deranjează când mesteci, vorbești și înghiți, înseamnă că ai dezvoltat o stomatită.

Ce cauzează stomatita?

O infecție cu virusul herpes simplex 1 (HSV-1) provoacă stomatită herpetică. Este mai frecventă la copiii mici cu vârsta cuprinsă între 6 luni și 5 ani. Persoanele expuse la HSV-1 pot dezvolta herpes genital mai târziu în viață, ca urmare a virusului. HSV-1 este legat de HSV-2, virusul care provoacă herpesul genital, dar nu este același virus.

Stomatita aftoasă se manifestă ca un ulcer sau un grup de mici formațiuni inflamate pe gingii, în interiorul buzelor sau obrajilor, sau pe limbă. Este mai frecventă la tineri, cel mai adesea între 10 și 19 ani.

Stomatita aftoasă nu este cauzată de un virus și nu este contagioasă. În schimb, este cauzată de probleme cu igiena orală sau de deteriorarea membranelor mucoase. Câteva cauze sunt:

  • țesuturile uscate de la respirația pe gură din cauza căilor nazale înfundate;
  • leziuni mici datorate lucrărilor dentare, mușcăturile accidentale de obraz sau altor leziuni;
  • suprafețe dentare ascuțite, aparat dentar, proteze dentare;
  • boala celiacă;
  • sensibilitate alimentară la căpșuni, citrice, cafea, ciocolată, ouă, brânză sau nuci;
  • răspuns alergic la anumite bacterii din gură;
  • boli inflamatorii intestinale;
  • boli autoimune care atacă celulele din gură;
  • HIV/SIDA;
  • sistem imunitar slăbit;
  • deficit de vitamina B-12, acid folic, fier sau zinc;
  • anumite medicamente;
  • stres;
  • infecția cu Candida albicans.

Când trebuie să mergi la medic?

O aftă care durează mai mult de 10 zile ar trebui evaluată de medicul dentist. În mod normal, însă, ar trebui să apelezi la stomatolog de la primele semne ale stomatitei, dacă acestea nu îți permit să îți desfășori activitatea zilnică – dacă ustură, se înroșesc din ce în ce mai mult și te împiedică din a mesteca, vorbi sau înghiți.

Simptomele stomatitei: cum se manifestă

Stomatita herpetică este de obicei indicată de vezicule multiple care apar pe:

  • gingii;
  • cerul gurii;
  • obraji;
  • limbă;
  • marginea buzelor.

Aceste vezicule pot face dificil sau dureros procesul mâncatului, băutului sau înghițirii. Deshidratarea este un risc dacă băutul este inconfortabil. Pot apărea, de asemenea, salivare, durere, gingii umflate, iar stomatita herpetică poate provoca, de asemenea, iritabilitate.

Cele două tipuri de stomatită, aftoasă și herpetică, se manifestă diferit, cu o serie de simptome ce nu trebuie neglijate.

Principalele semne ale unei stomatite herpetice?

  • febră ridicată;
  • gingii umflate și dureroase;
  • ulcerații bucale;
  • masticație și înghițire îngreunate;
  • respirație neplăcută (halitoză);
  • dispar după 7-10 zile.

.

Simptomele stomatitei aftoase

  • leziuni bucale;
  • senzație de arsură;
  • au tendința de a reveni;
  • durează de la 5 până la 10 zile;
  • mâncărime;
  • respirație neplăcută.

Diagnosticul stomatitei

Stomatita poate fi diagnosticată printr-o examinare fizică amănunțită de către un medic. El va lua în considerare severitatea durerii și prezența declanșatorilor, cum ar fi anumite alimente, pasta de dinți sau medicamente. 

Clinicianul va evalua cauzele potențiale de bază, cum ar fi consumul de tutun, prezența infecțiilor cu transmitere sexuală sau un sistem imunitar care predispune persoana la infecție. Dacă simptomele stomatitei sunt recurente, stomatita aftoasă și stomatita herpetică sunt de obicei cauza. 

Antecedentele de diabet zaharat, de infecție cu HIV, sau administrarea recentă a antibioticelor ar trebui să crească suspiciunea de infecție cu Candida ca posibilă cauză a stomatitei. Dacă cei cu stomatită acută nu prezintă semne, simptome sau factori de risc pentru o boală sistemică, de obicei nu necesită testare. 

Dacă simptomele stomatitei sunt prelungite și severe, pot fi efectuate teste pentru a confirma cauza. Testele ulterioare includ culturi bacteriene și virale. Sunt efectuate teste de laborator (de exemplu, hemoleucograma completă, fier seric, feritină, vitamina B12, acid folic, zinc și anticorpi de transglutaminază tisulară pentru boala celiacă). Dacă nu există etiologie evidentă și leziunile sunt persistente, se poate efectua o biopsie la periferia țesutului normal și anormal.

Câte tipuri de stomatită există?

Tipurile de stomatită includ:

Stomatita aftoasă

O aftă, cunoscută și sub numele de ulcer aftos, constă într-o singură formațiune de culoare pală sau galbenă, înconjurată de un inel exterior roșu. Poate fi formată și dintr-un grup de astfel de ulcere, prezente în cavitatea bucală, de obicei pe limbă sau în interiorul obrajilor sau buzelor.

Stomatita herpatică

Denumite și vezicule febrile, herpesul bucal presupune răni pline de lichid care apar pe sau în jurul buzelor. Rareori se formează pe gingii sau pe cerul gurii. Herpesul formează ulterior o crustă și este de obicei asociat cu furnicături, sensibilitate sau senzația de arsură înainte de apariția rănilor reale.

Mai există și simpla iritație a gurii, ce poate fi cauzată de următorii factori:

  • dacă îți muști obrazul, limba sau buza;
  • dacă porți aparat dentar sau alt tip de dispozitiv dentar sau ai un dinte ascuțit, rupt;
  • dacă mesteci tutun;
  • dacă îți arzi cavitatea bucală cu alimente sau băuturi fierbinți;
  • dacă ai boli ale gingiilor (gingivită) sau alt tip de infecție a gurii;
  • dacă ai hipersensibilitate la anumite lucruri, cum ar fi alimente sau medicamente;
  • dacă ai anumite boli autoimune care afectează mucoasa gurii, cum ar fi lupusul, boala Crohn sau boala Behcet;
  • dacă iei anumite medicamente sau urmezi anumite tratamente, cum ar fi chimioterapia, antibioticele, medicamentele administrate pentru artrita reumatoidă sau medicamentele pentru epilepsie;
  • dacă corpul tău este expus la radiații ca parte a tratamentului pentru cancer.

Tratamentul stomatitei

Tratamentul va depinde de tipul de stomatită pe care o ai.

Tratamentul stomatitei aftoase

Stomatita aftoasă nu este de obicei severă și nu necesită tratament. Dacă durerea este semnificativă sau rănile sunt mai mari, se pot aplica creme topice cu benzocaină sau alt agent de amorțire.

Pentru focarele mari de afte, medicamentele care pot fi prescrise includ cimetidină,, colchicină sau medicamente cu steroizi orali. Acestea sunt rar folosite și numai pentru afte complexe care revin. Ocazional, aftele sunt arse cu debacterol sau nitrat de argint.

Rănile care durează mult să se vindece sau cele însoțite de febră care nu dispare au nevoie de îngrijiri medicale. Rănile care revin insistent ar putea prezenta o afecțiune mai gravă sau o infecție secundară. Discută cu un medic dacă dezvolți în mod regulat afte.

Tratamentul stomatitei herpetice

Medicamentul antiviral aciclovir poate trata stomatita herpetică. Administrarea acestui medicament poate scurta durata infecției.

Deshidratarea este un risc pentru copiii mici, așa că încurajați-i să bea suficiente lichide. Se recomandă o dietă lichidă cu alimente și băuturi neacide. Acetaminofenul poate fi utilizat pentru a reduce durerea și febra.

Pentru dureri severe, se poate folosi lidocaina locală. Lidocaina amorțește gura, așa că poate cauza probleme la înghițire, arsuri sau sufocare. Astfel de medicamente ar trebui folosite cu grijă.

O infecție cu HSV-1 poate deveni o infecție a ochiului numită keratoconjunctivită herpetică. Aceasta este o complicație gravă care poate duce la orbire. Caută imediat tratament dacă ai dureri de ochi, vedere încețoșată și scurgeri oculare.

Sunt recomandate tratamentele naturiste pentru stomatită?

Stomatita, în general, nu durează mai mult de două săptămâni, chiar și fără tratament. Dacă o cauză poate fi identificată, medicul va fi capabil să o trateze. Dacă o cauză nu poate fi identificată, tratamentul se va concentra mai mult pe ameliorarea simptomelor.

Următoarele strategii ar putea ajuta la ameliorarea durerii și inflamației leziunilor bucale:

  • Evită băuturile și alimentele fierbinți, precum și alimentele sărate, picante și pe bază de citrice.
  • Fă gargară cu apă rece sau suge bucăți de gheață dacă ai o arsură la gură.
  • Mănâncă broccoli, spanac și ardei gras.

Pentru afte, scopul tratamentului este ameliorarea disconfortului și protejarea împotriva infecțiilor. Încearcă următoarele:

  • Bea mai multă apă.
  • Clătește gura cu apă sărată.
  • Practică o îngrijire dentară adecvată. Acesta este cel mai bun tratament pentru ambele tipuri de stomatită.

Cum poate fi prevenită stomatita?

Odată infectat cu virusul HSV-1, vei trăi cu virusul pentru tot restul vieții. Se găsește la aproximativ 90% dintre adulții din întreaga lume. Dacă eviți sărutul și împărțirea tacâmurilor cu cineva care are o herpes, aceste lucruri pot ajuta la prevenirea răspândirii infecției.

Pentru stomatita aftoasă, anumite suplimente nutritive, cum ar fi vitaminele B (folat, B-6, B-12) pot ajuta. Alimentele bogate în aceste vitamine pot ajuta, de asemenea. Câteva exemple de alimente bogate în vitamine B:

  • broccoli;
  • ardei gras;
  • spanac;
  • sfecla;
  • ficatul de vițel;
  • linte;
  • sparanghel.

Igiena orală adecvată este, de asemenea, importantă. Ar trebui să eviți și alimentele acide sau picante dacă acele alimente au declanșat afte în trecut. O altă modalitate de a evita aftele este să nu vorbești în timp ce mănânci, deoarece acest lucru crește șansa de a-ți mușca obrazul. Dacă stresul pare a fi un declanșator, exercițiile de relaxare pot ajuta.

Igiena orală în cazul stomatitei: recomandări utile

Igiena orală este fundamentală, mai ales în astfel de momente când dorim să evităm diversele probleme dentare. Dinții trebuie periați de cel puțin două ori pe zi timp de 2 minute, folosind mișcări blânde, verticale, cu o periuță de dinți cu peri moi. După care, se recomandă folosirea aței dentare sau a dușului bucal, urmat de clătirea cu apă de gură.

Stomatita la bebeluși: sfaturi eficiente

Dacă crezi că micuțul tău ar putea avea leziuni legate de o infecție a gurii, este o idee bună să consultați medicul de familie.

O vizită la medicul de familie ar trebui să fie urgentă dacă copilul tău dezvoltă ulcere bucale severe cu simptome de boală generală, cum ar fi:

  • pierdere în greutate;
  • dureri de stomac;
  • febre inexplicabile;
  • sânge sau mucus în scaune;
  • rigiditatea gâtului și oboseala;
  • ulcere în jurul anusului.

Acest lucru se datorează faptului că ulcerele bucale pot fi uneori cauzate de boala celiacă sau boala inflamatorie intestinală.

Ulcerele bucale simple, de obicei, nu au nevoie de tratament și vor dispărea în decurs de o săptămână.

Dacă copilul tău are dureri, poți încerca să aplici un gel de gură anestezic în zonă și clătiri cu apă caldă cu sare dacă copilul tău este suficient de mare pentru a se clăti sau a face gargară cu lichide.

Încurajează-ți copilul să bea suficiente lichide oferindu-i înghițituri mici și frecvente de apă. Acest lucru va ajuta la prevenirea deshidratării.

Există tratamente specifice pentru infecțiile bucale cauzate de afte și virusul herpes. Medicul tău de familie te va anunța dacă copilul are nevoie de ele.

Întrebări și răspunsuri

Este contagioasă stomatita?

Stomatita herpetică, da, este contagioasă și se poate transmite prin sărut sau dacă împarți mâncarea sau băutura cu cineva care prezintă o astfel de afecțiune. În schimb, stomatita aftoasă nu este contagioasă.

Stomatita este dureroasă?

Chiar dacă stomatitele nu sunt afecțiuni severe, pot fi, într-adevăr, extrem de dureroase. Din fericire, avem posibilitatea să le identificăm și să le tratăm în timp util, înainte de a crea un disconfort și mai mare.

Există complicații în cazul unei stomatite netratate la timp?

Stomatita herpetică poate dezvolta câteva complicații. Atunci când herpesul recidivează și se formează într-un loc diferit, el poate apărea de pildă în zona oculară sau zona organelor genitale. 

Și infecția cu HSV-1 (virusul care provoacă stomatita aftoasă) se poate propaga în zona ochilor și poate provoca keratoconjunctivită herpetică. Aceasta este o complicație gravă, care poate duce la orbire și de aceea diagnosticarea și tratarea timpurie sunt esențiale pentru sănătatea ta generală.

Bibliografie:

https://www.webmd.com/oral-health/guide/stomatitis-causes-treatment#1

https://www.healthline.com/health/gingivostomatitis#qa-home-treatments

https://www.osmosis.org/answers/stomatitis

https://www.medicalnewstoday.com/articles/323368#symptoms

https://raisingchildren.net.au/guides/a-z-health-reference/mouth-ulcers

    CONTACTEAZA-NE

    Am văzut mii de probleme și de danturi. Soluții există, însă primul pas e mereu la tine. Folosește formularul și explică-ne ce te supără.

    Revenim ASAP la tine.

    Ataseaza radiografii/analize

    Call Now Button