Proeminența maxilarului inferior poate trăda o problemă medicală, dacă acest lucru este într-adevăr mult ieșit din tipare. Există persoane perfect sănătoase care au un maxilar inferior proeminent, dar în cazurile extrem acest lucru anunță prezența unei probleme congenitale. 

Această anomalie poartă numele de prognatism și nu ține cont de sex, ceea ce înseamnă că poate fi întâlnită atât la femei cât și la bărbați, cu o mențiune specială către bărbați, conform ultimelor studii din domeniu. 

De regulă, prognatismul este vizibil încă de la naștere, iar diagnosticul va fi pus încă din primele zile ale bebelușului, după efectuarea unor teste specifice. Alteori, deși este o afecțiune cu care te naști, prognatismul devine vizibil cu adevărat abia odată cu trecerea anilor, când sistemul osos de la nivelul maxilarului ajunge în stare de maturitate deplină.

Ce este prognatismul? 

Prognatismul este cunoscut că o anomalie congenitală (din naștere), în care maxilarul sau mandibula (în unele cazuri, amândouă) sunt proeminente, fiind ieșite în afară mai mult decât este normal. Studiile existente arată că această afecțiune este întâlnită atât la bărbați, cât și la femei, existând un ușor avans de incidență în cazul bărbaților. 

În general, simptomele prognatismului pot fi evidente încă de la naștere, dar pot apărea și mai târziu. Statistic, anomalia afectează 0,5-2 % dintre copii și până la 4% dintre adulți. 

Trebuie menționat că această afecțiune crează un disconfort la incizia și masticația alimentelor. Totodată, condiția de prognatism poate fi o indicație a unei boli sistemice genetice, situație în care se impun alte investigații și tratament. 

Prognatism – cauze

De reținut este că această afecțiune se moștenește genetic. Cauza prognatismului este dezvoltarea incorectă a oaselor feţei. Studiile arată că, la nivel estetic, prognatismul le oferă pacienților o expresie facială constant supărată, de luptă. Printre alte efecte vizibile ale prognatismul sunt: buza de jos mai groasă, podul nasului înalt sau pomeți pronunțați. 

Chiar dacă, în multe cazuri, nu este dureros, prognatismul rămâne toată viață, în cazul în care nu este tratat și se poate agrava prin creșterea maxilarelor. 

Astfel, va apărea un disconfort la mestecat, iar procesele de vorbire și de muşcare a alimentelor vor începe să prezinte dificultăți. Trebuie menționat că o mușcătura incorectă duce la o digestie necorespunzătoare a mâncării și, astfel, la alte probleme de sănătate.  

Mulți pacienți care au prognatism din naștere, consideră că această nu este o problema și nu necesită corectare. Prognatismul poate cauza și complicații, cea mai întâlnită fiind alinierea incorectă a dinților. 

În cazul pacienților care nu au un prognatism mandibular genetic, cauza poate fi reprezentată de modificări survenite la nivelul cavitații bucale, ale capului sau ale mușchilor. Pe măsură ce oasele se dezvoltă, mandibula proeminentă poate apărea atât în copilărie, cât și la pubertate. 

Studiile de specialitate relevă faptul că gigantismul sau acromegalia sunt două condiții posibile pentru care apare prognatismul.  

Ce tipuri de prognatism exista?

Prognatismul poate fi de mai multe feluri: mandibular, maxilar și bimaxilar. Severitatea acestora poate varia, în unele cazuri fiind mai vizibile decât în altele și afectând calitatea vieții. 

Prognatismul mandibular 

Este definit tipul de prognatism în care mandibula este cea care se dezvoltă excesiv. 

În acest caz,studiile de specialitate prezintă două variante: 

-       Prognatismul mandibular adevărat – când mandibula se dezvoltă mai mult decât normal 

-       Prognatismul fals sau pseudo-prognatism, atunci când mandibula este dezvoltată normal, dar este poziționată anterior față de maxilar.   

Prognatismul maxilar 

În acest tip de prognatism, maxilarul este cel proeminent, mai fiind cunoscut și sub denumirea de prognatism alveolar. 

Prognatism bimaxilar 

În acest caz, maxilarul și mandibula  sunt mai dezvoltate decât valorile normale. 

Diagnostic prognatism 

De regulă, această afecțiune este diagnosticată de către medicul stomatolog, după o examinare fizică și întrebări despre simptome și istoricul familial. 

Pentru confirmarea diagnosticului, medicul poate solicita și alte examinări: 

– radiografii cu raze X, acestea prezentând în mod relevant dinții, maxilarul și mandibula; 

– radiografie cefalometrică (radiografie a craniului), care prezintă o vedere laterală a feței, inclusiv articulațiile maxilarului și ocluzia (modul în care se potrivesc dinții); 

– amprente dentare, pentru a crea un model al dinților noștri. 

Cum scapi de prognatism

Tratamentul prognatismului se stabilește în funcție de severitatea afecțiunii, aceasta putând fi tratată atât prin tratament ortodontic, cât și prin intervenție chirurgicală.  

Tratamentul ortodontic este agreat atunci când medicul ortodont stabilește că este vorba de o formă ușoară. În această situație se impune purtarea aparatului dentar, care poate ajusta maxilarul proeminent și va corecta alinierea dinților. 

Medicul ortodont colaborează permanent cu medicul chirurg pentru a corecta prognatismul, rezultatul fiind corectarea asimetriei feţei. Efectele vor fi vizibile imediat după perioada de recuperare și vor determina atât o schimbare estetică îmbucurătoare, cât și o stare de spirit semnificativ mai bună. 

În cazurile severe de prognatism, intervenția chirurgicală rămâne, însă, cea mai bună soluție, deoarece aparatul dentar are implicații doar la alinierea corectă a dinților, fără să ajute la rearanjarea maxilarului sau a mandibulei. 

Prin intervenția chirurgicală, numită și operație ortognatică, osul afectat, mandibula, maxilarul sau ambele sunt rearanjate, în final ele fiind așezate într-o poziție corectă. 

După intervenție, în timp ce maxilarul se vindecă, se impune adoptarea unei diete modificate. 

Perioada de recuperare durează în jur de 6 săptămâni, iar dacă nu apar complicații în urmă operației, reluarea activităților zilnice este posibilă între 1 și 3 săptămâni. 

Pentru o vindecare completă, maxilarul va avea nevoie între 9 și 12 luni în total. 

Complicatii prognatism 

Sunt foarte multe cazuri în care persoanele diagnosticate cu această afecțiune nu prezintă nici un disconfort și nu riscă apariția unor complicații, singurul deranj fiind de natură estetică 

Din păcate, sunt destule cazuri în care prognatismul poate duce la alinierea incorectă a dinților, ceea ce poate genera probleme la mestecare, mușcarea din alimente sau chiar vorbirea, afectând, astfel, în mod semnificativ, calitatea vieții persoanei. 

De asemenea, riscurile de apariție a problemelor gingivale și a cariilor sunt crescute simțitor, din cauza faptului că dinții nealiniați corespunzător sunt mai greu de curățat. 

Putem preveni prognatismul?

Fiind o boală ereditară, din păcate, prognatismul nu poate fi prevenit. De aceea este extrem de important ca, în cazul în care ne dorim să avem copii, să facem analize genetice, rezultatul lor indicându-ne în mod clar dacă putem transmite copiilor noștri vreo afecțiune genetică. 

În acest caz, medicul specialist poate da mai multe informații cu privire la aceste analize și, în cazul în care se observă anumite riscuri, ne poate ajuta să le înțelegem și să  le gestionăm

 Prognatismul la copii

Prognatismul poate fi mai ușor de corectat în cazul copiilor, în special cu ajutorul aparatului dentar. 

Începând cu vârstă de 7 ani, copii trebuie duși la un control stomatologic, medicul dentist stabilind dacă dantura se dezvoltă sănătos și dacă igienă orală este una corectă. Această vârstă nu este aleasă întâmplător, fiind perioada când dinții de lapte sunt deja formați, iar unii dintre ei sunt înlocuiți cu cei permanenți 

Bibliografie

https://facialsculptureclinic.com/en/surgery/orthognathic-classification/prognatism-pseudo-prognatism/

    CONTACTEAZA-NE

    Am văzut mii de probleme și de danturi. Soluții există, însă primul pas e mereu la tine. Folosește formularul și explică-ne ce te supără.

    Revenim ASAP la tine.

    Ataseaza radiografii/analize

    Call Now Button