Prima tehnică de anestezie utilizată a fost în 1884 când un chirurg realizeaza o anestezie locală cu cocaină în cavitatea orală, pentru extracția unui molar de minte.
O definiție utilă
- procedeu medical de diminuare sau de suprimare temporară a sensibilității la durere.
- metoda de control a durerii cea mai utilizată în medicină dentară, atât la adulți cât și la copil.
- se realizează cu ajutorul substanțelor anestezice, ce blochează transmiterea impulsului nervos de-a lungul nervilor.
Puțină istorie
Prima tehnică de anestezie utilizată a fost în 1884 când un chirurg realizeaza o anestezie locală cu cocaină în cavitatea orală, pentru extracția unui molar de minte.
Concluzia științifică a întregului moment a fost că se pot descoperi și alte substanțe care să îndeplinească următoarele calități:
- să aibă efect puternic care să asigure anestezie completă pe parcursul oricărui act stomatologic;
- durata anesteziei să fie între 30 și 60 de minute pentru tratamentele stomatologice standard;
- Așa au apărut mepivacaina, articaina, lidocaina.
- să nu producă iritații locale sau toxicitate sistemică crescută;
- efectele adverse să aibe o incidență scăzută
Principiile anesteziei dentare
În cabinetul stomatologic practicăm în special anestezia de contact (cea realizată cu spray anestezic, instilații, badijonări etc.) și cea prin injecție (infiltrație).
La nivelul maxilarului (pentru arcadă dentară superioară) anestezia prin injecție se face cât mai aproape de os. La acest nivel osul este foarte poros, astfel încât substanța anestezică pătrunde până la nerv, apărând efectele de amorțire.
La nivelul mandibulei (arcadă dentară inferioară) osul este mult mai dens, astfel încât injecția anestezică trebuie realizată cât mai aproape de nerv. Anestezia la acest nivel poate fi mai intensă, cuprinzând buza, bărbia și chiar o parte a obrazului.
Cum acționează anestezia dentară?
Anestezia dentară blochează transmiterea impulsului nervos prin nervi.
Din punct de vedere funcțional nervii pot avea mai multe roluri:
- senzitiv: percep durerea, gustul, presiunea, temperatura;
- motoriu: adică controlează mișcările mușchilor;
- de control subconștient al organelor.
Anestezia dentară prezintă riscuri precum:
- Durere intensă – atunci acul a intrat în nerv sau a atins o arteră
- Zona anesteziată nu amorțește, semn că avem pacienți cu o anatomie diferită față de standard.
- Hematoane (punguțe de sânge) din cauză că s-a atins o arteră cu acul. Hematoamele pot fi vizibile la nivelul feței și pot fi însoțite de dureri.
- Anestezia nu prinde din cauza densității foarte ridicate a osului sau din cauza existenței unei infecții în organism. Infecțiile modifică PH-ul tisular local care devine mai acid
- Parestezie – sensibilitate scăzută în zona unde a fost realizată anestezia. De cele mai multe ori sensibilitatea revine la normal în câteva săptămâni.
