Ce este disgeuzia

Disgeuzia este o tulburare ce cauzează un gust anormal în gură determinând percepția unui gust dizagreabil, metalic, sărat sau ranced, care este atât neplăcută, cât și persistența.

Papilele gustative sunt mici prelungiri care acoperă în principal partea superioară a limbii. Ele conțîn celule care colectează informația gustativă și o trasmit la creier. Papilele gustative pot identifica cele 4 gusturi de baza – sărat, dulce, acru și amar, însă percepția aromelor este adesea influențată de simțul mirosului. Celulele gustative și olfactive funcționează împreună pentru a produce simțul gustativ. De aceea, unele persoane cu disgeuzie prezintă de asemenea și o alterare a mirosului.

Cauzele disgeuziei

  • Afecțiuni ale mucoasei linguale: stomatite, lichen plan, leucoplakie, xerostomie, eritem exsudativ polimorf;

  • Patologii ale cavitații orale: gingigvite, parodontite, abcese dentare, tonsilite, infecții fungice;

  • Tumori la nivelul extremității cefalice (capului și gâtului);

  • Traumatisme cranio cerebrale;

  • Chimioterapie;

  • Radioterapie locală;

  • Intervenții chirurgicale locale: tonsilectomie;

  • Neurosifilis;

  • Deficitul de zinc;

  • Deficit de vitamina A și B;

  • Purtarea de proteze dentare;

  • Afecțiuni ale sistemului digestiv: gastrite, colecistite;

  • Boli autoimune: sindrom Sjogren;

  • Afecțiuni metabolice: diabet zaharat, hipotiroidism, sindrom Cushing;

  • Fumat

  • Igienă orală precară

  • Gură uscată

Când trebuie să mergi la medic?

De cele mai multe ori, disgeuzia este temporară, iar disconfortul legat de gust poate dispărea de la sine sau odată cu ameliorarea cauzelor. Printre acestea se numără infecții precum răceală, gripă ori afecțiuni legate de sinusuri.

Metode de diagnosticare

Disgeuzia necesită control stomatologic urgent. În această afecțiune pacientul are tendința de a exclude din alimentație unele produse, ceea ce poate duce la malnutriție și pierdere în greutate.

Unii experți estimează că până la 15% dintre adulți pot avea probleme cu gustul sau cu mirosul, chiar dacă mulți nu solicită tratament. Medicul otorinolaringolog poate diagnostica și trata atât tulburările mirosului, cât și pe cele ale gustului.

În vederea unui diagnostic, medicul poate căuta anumite formațiuni crescute în gură sau în nas, poate verifică respirația unei persoane și poate căuta semne de infecție. De asemenea, examinează istoricul medical al unei persoane și cere informații pacientului despre medicamentele pe care le ia și despre posibilă expunere la substanțe chimice toxice.

Pentru a ajută la diagnosticarea pierderii gustului, medicul poate aplică anumite substanțe chimice direct pe limbă sau le poate adăuga la o soluție pe care persoană respectivă o ține în gură. Răspunsul pacientului la aceste substanțe chimice poate ajută la identificarea aspectului afectat al gustului.

Poate dura ceva timp pentru a identifica atât tipul de pierdere senzorială pe care o suferă persoană, cât și afecțiunea de bază, dar un diagnostic corect este un pas important către un tratament adecvat.

Tratament

Încă nu există un tratament valabil pentru acești pacienți, singură metodă este aceea de a suprima factorii care au condus la instalarea acestor tulburări de gust. Se numără și metode de tratament modern dar nu suficente.

Sumplimentarea dietei cu zinc, doză recomandată este 25-100 mg. Această terapie are rezultate foarte bune. Totuși se ține cont că o doză mărită dăunează  sistemului imunitare.

Acidul Alfa – lipoic reprezintă un antioxidant care se folosește cu succes în tratamentul Sindromului de  arsură bucală.

Recomandări pentru pacienții ce suferă de disgeuzia

Pentru a minimiza gustul neplăcut, practică periajul dentar riguros, folosește ață dentară înainte de a mânca pentru a elimina gusturile vechi și pentru a reîmprospăta cavitatea bucală și slatirea gurii cu apă sărată, cu bicarbonat de sodiu, sau ghimbir înainte de a mânca.

Există o varietate de măsuri care pot fi luate pentru a face alimentele mai gustoase. Recomandările dietetice includ:

  • consumul de alimente reci sau la temperatura camerei;

  • adăugarea de arome cu gust acru la alimente: citrice, oțet (cu excepția cazurilor în care sunt prezente răni în cavitatea bucală);

  • folosirea de bomboane mentolate, gumă de mestecat pentru înlăturarea gusturilor neplăcute după ce mâncați;

  • adăugarea suplimentară de zahăr în produsele alimentare pentru a reduce gustul sărat, amar sau acid;

  • introducerea de diverse arome la mâncărurile gătite: busuioc, praf de chili, usturoi, mentă, muștar, ceapă, oregano, rozmarin, tarhon

  • consumul de fructe congelate sau proaspete (mai puțin conservate).

Scroll to Top