Dragii mei,
Stiu că acest subiect este foarte delicat pentru părinți pentru că ridică numeroase întrebări precum care este vârsta la care apar primii dințișori, este nevoie să ne îngrijorăm dacă aceștia întârzie să își facă apariția, ori cum putem combate efectele neplăcute ale erupției?
Trageți aer în piept și țineți cont în primul rând că procesul este unul fiziologic, natural, deci nu este nevoie să intrați în panică. Un aspect care vine drept argument în ajutorul meu este faptul că rădăcina dințișorilor începe să se formeze încă din timpul vieții intrauterine și ajunge la o formă completă atunci când bebelușul are un anișor. În plus, chiar de la naștere, dinții bebelușului au deja o mare parte din smalț format, urmând ca apoi dințișorii să crească încet, încet.
Deși sunt numiți dantură temporară, dinții de lapte ai celor mici sunt extrem de importanți pentru evoluția ulterioară a celor permanenți. De aceea, și ei trebuie tratați cu maximă seriozitate și atenție pentru ca mai apoi cei mici să beneficieze de un zâmbet sănătos.
Dacă până la prima clătinare de dințișori nu ați întâmpinat probleme, o dată cu apariția acestei etape, noi, ca părinți începem să ne îngrijorăm puțin cu privire la prima extracție din viața celor mici. Oare trebuie să așteptăm să cadă de la sine? Să îi ajutăm să iasă în intimitatea casei sau la cabinetul dentistului?
Toate aceste întrebări împreună cu multe altele își vor găsi răspuns în cele ce urmează.
Ce sunt dinții de lapte?
Dentiția temporară, conform termenului folosit de stomatologi, reprezintă primii dinți ai cavității bucale. Primii dinți care apar în cavitatea bucală sunt denumiți dinți de lapte. Rădăcina lor se formează încă din perioada intrauterină, ajungând la forma completă în jurul vârstei de un an. În plus, chiar de la naștere, dinții bebelușului au deja o mare parte din smalț format, urmând ca apoi să crească încet, încet. Cel mai important aspect, de starea lor depinde sănătatea danturii permanente ulterioare.
Acești dinți își fac apariția după vârsta de 6 luni și ajung să atingă un număr de 10 pentru fiecare maxilar:
- Doi incisivi centrali (aceia inferiori sunt primii pe care îi veți observa)
- Doi incisivi laterali
- Doi canini
- Patru molari (măsele)
Care este rolul dinților de lapte?
La prima vedere, dinții de lapte sunt subapreciați, dat fiind faptul că în final ajung să cadă, însă, este evident că aceștia au un rol clar în evoluția noastră. Astfel, dinții temporari asigură:
- creșterea oaselor maxilare, deci au un rol important în dezvoltarea facială a copilului. Acesta este unul dintre motivele pentru care trebuie îngrijiți și păstrați cât mai mult timp posibil pe arcada dentară. Este indicat ca aceștia să fie îndepărtați în mod fiziologic din cavitatea bucală și înlocuiți de cei definitivi
- păstrarea spațiului natural pentru dinții definitivi. Primii dinți de lapte au rolul de a dirija erupția dinților permanenți. Astfel, aceștia apar în poziție dreaptă, în mod corect, fără riscul de a fi blocați de alți dinți.
Citeste mai multe despre aparatul dentar la copii.
- aspectul natural al feței
- dezvoltarea limbajului coerent. Intervin în deprinderile fonetice ale copilului, servind la pronunția sunetelor. Atunci când aceștia lipsesc, pronunția unor cuvinte poate fi alterată
- alimentația copilului. Ajută la masticație și sunt esențiali în procesul de digestie la nou-născuți și la copiii cu vârstă preșcolar.
- păstrarea sănătății dinților definitivi (atunci când dantura temporară suferă de carii multiple, este foarte posibil ca și cea definitivă să prezinte aceeași problemă)
Care este ordinea eruptiei dintilor de lapte de lapte?
Pentru a vă veni în ajutor, iată un tabel simplu prin care puteți urmări evoluția erupției dentare la cel mic:
Apariția dinților de lapte:
- 6 – 12 luni : incisivii centrali inferiori, centralii superiori, lateralii superiori, lateralii inferiori
- 12 – 18 luni : primii molari temporari
- 18 – 24 luni : caninii
- 24 – 30 luni : ultimii molari temporari
Apariția dinților permanenți:
- 6 ani : molarul 1 inferior și superior
- 6 – 7 ani : incisivul central inferior
- 7 – 8 ani : incisivul central superior
- 8 – 9 ani – incisivul lateral superior
- 9 ani – caninii inferiori și primii premolari superiori
- 10 ani – primii premolari inferiori și caninii superiori
- 11 ani – premolarii 2 inferiori și superiori
- 12 ani – molarii 2 inferiori și superiori
- dupa 18 ani – molarii 3 inferiori și superiori
Cum se manifesta eruptia dentara la bebelusi?
„Cum știu când îi ies dinții de lapte celui mic?” – aceasta este o întrebare des întâlnită, însă răspunsul variază de la un bebeluș la altul. Cu toate acestea, principalele simptome care ne arată că în curând va începe erupția primilor dinți sunt următoarele:
- salivație în exces
- durere, stare de agitație
- gingii roșii, inflamate
- cel mic tinde să își introducă degetele în gură
- somn neliniștit
- lipsa poftei de mâncare
- ronțăirea jucăriilor.
În majoritatea cazurilor, părinții se sperie de stările neplăcute pe care le are copilul atunci când se află în plină erupție dentară. Inflamația, iritabilitatea, stările ușor febrile, eritemul fesier se manifestă uneori atunci când apar primii dinți ai bebelușului.
Nu este cazul să vă îngrijorați pentru că acestea pot fi combătute și vor trece, devenind doar o simplă amintire. Pentru a-l ajuta pe cel mic, puteți încerca încă din perioada de dinaintea erupției să masați ușor gingiile cu un bandaj înmuiat în ceai de mușețel, iar după erupție să vă asigurați că dințișorii sunt mereu curați și îngrijiți. Periajul ușor al dințișorilor, cu o perie specială pentru copii, cu peri moi și mici va fi un ajutor de nădejde.
De la apariția primului dinte este indicat ca cel mic să înceapă să deprindă obiceiul îngrijirii danturii sale, chiar dacă la început noi părinții ne vom ocupa în mod special. O igienă corespunzătoare a dinților de lapte va duce la o dezvoltare sănătoasă a dinților permanenți. Alimentația este și ea extrem de importantă pentru a ne feri de carii, fiind adecvată fiecărei etape de dezvoltare a copilului.
Citeste mai multe despre CARIA de BIBERON.
Și dezvoltarea vorbirii este influențată de poziționarea dinților de lapte, fără să omitem și aspectul estetic plăcut al unor dinți îngrijiți și sănătoși atunci când copilul își poate admira în oglindă dinții permanenți.
Așadar, erupția dentară nu este chiar un bau-bau dacă o primim cu relaxare și suntem informați despre etapele sale și mai ales modul în care vom avea grijă de sănătatea dinților celor mici.
Cand este recomandat sa aiba loc prima vizita la stomatolog?
Întreg procesul erupției – și mai apoi cel al căderii – dinților de lapte trebuie să fie supravegheat de stomatolog. Prima vizită la pedodont trebuie să fie la cel mult 2 ani, pentru că astfel se încurajează nu doar sănătatea orală a copilului, ci și educația dentară pe care o va avea ca adult.
Dacă este dus de mic la stomatolog, va înțelege cât sunt de importante aceste vizite și va ajunge un adult căruia nu-i va fi teamă de controalele de rutină.
Citeste mai multe despre stomatologia pentru copii.
Schimbare dinti de lapte – Cum cade dantura temporară?
Schimbarea dinților de lapte este un proces în care trebuie să îl incluzi și pe medicul pedodont: primele vizite la dentist trebuie să aibă loc până în 2 ani. Dinții de lapte trec printr-un proces fiziologic, ce începe o dată cu resorbția rădăcinii dinților, un fenomen absolut normal. Dintele devine mobil și este adesea îndepărtat din cavitatea bucală cu un minim de efort. După căderea dintelui temporar, începe erupția danturii definitive.
Când apar dinții permanenți?
Se pare că cifra reprezentativă, atunci când vorbim despre evoluția danturii, este șase. Dinții permanenți iau locul celor temporari în jurul vârstei de 6 ani, procesul definitivându-se de obicei pe la vârsta de 12 ani.
Nu există o vârstă fixă la care primii dințișori să își facă apariția, aceasta fiind diferită în funcție de copil. În general însă, primii dinți ies în jurul vârstei de 6 luni, aceștia fiind incisivii centrali, adică cei doi dinți din față, dar nu trebuie să vă îngrijorați nici dacă aceștia vor apărea în jurul vârstei de 11 luni – 1 an. Apoi, apar alți patru în zona din față și restul pe măsură ce copilul se apropie de vârsta de trei ani, când va ajunge la 20 de dinți.
După patru ani, încep să apară modificări la nivelul maxilarului și a oaselor feței, care se dezvoltă pentru a face loc dinților permanenți. Astfel, puteți observa că apar mici spații între dinții deja aflați în gurița copilului. Între șase și 12 ani, copilul va avea drept instrumente pentru mestecat un amestect de dinți temporari și permanenți, aceasta fiind perioada în care ne luăm rămas bun de la dinții de lapte. Singurul dinte care se lasă așteptat este molarul de minte, care apare abia după vârsta de 18 ani.
Ingrijirea dintilor de lapte: informatii utile
Erupția dinților de lapte începe în jurul vârstei de șase luni și se închei în jurul vârstei de doi ani și jumătate. înainte de erupție, masează gingiile cu o cârpă moale, umedă.
Chiar și primii dințișori trebuie îngrijiți! NU trebuie efectuat un periaj extrem de riguros însă, cu ajutorul periutelor speciale, se pot îndepărta resturile de lapte și alimente de pe gingii, limba și micii dințișori.
Produsele utilizate trebuie alese cu foarte mare atenție, pentru că trebuie să corespundă vârstei copilului. Pentru bebelușii de până la un an trebuie utilizate periuțe foarte moi, iar mișcările de periaj nu trebuie să fie bruște.
Trebuie știut că în perioadele de erupții dentare, periajul are efect reconfortant și calmant asupra gingiilor inflamate ale copiilor.
După vârstă de doi anișori copii pot fi învățați prin joacă metodele corecte de periere a dinților. Și la această vârstă trebuie acordată o atenție sporită produselor de ingrijire a cavitatii bucale.
Periuța trebuie să aibă dimensiunea potrivită, iar cantitatea de pastă nu trebuie să fie foarte mare, ci doar cât un bob de mazăre.
Trebuie spălați dinții din față, dar și cei din spate, chiar dacă sunt mai puțin vizibili, pentru că altfel vor fi afectați de carii.
Când este considerată necesară extracția dinților de lapte?
- Dinții prezintă distrucții majore (carii dentare profunde) și afectarea periapicală (puroi la nivelul rădăcinii)
- Există un traumatism dentar sau facial care duce la eliminarea directă a dintelui afectat
- În cazul în care dintele temporat a ajuns la momentul în care ar trebui înlocuit, însă nu prezintă mobilitate. Radiografia nu evidențiază resorbția rădăcinii, iar dintele permanent are o rădăcină dezvoltată aproape de maximum.
- Atunci când dintele a trecut printr-o serie de tratamente endodontice eșuate, durerea persistă, iar abcesele dentare recidiviează.
Citeste despre abcesul dentar.
- Dacă arcadele prezintă dinți supranumerari (peste numărul normal)
- În cazul problemelor parodontale
- Dintele este mobil, doare și prezintă disconfort la masticație.
Care sunt etapele extracției dinților temporari?
- Pasul 1 – radiografia dentară. Aceasta observă poziția dintelui precum și a osului din vecinătate și a dintelui permanent.
- Pasul 2 – anestezia locală. Medicul dentist efectuează o injecție la nivelul gingiei, cu un anestezic local.
- Pasul 3 – extracția. Medicul mobilizează dintele în mai multe direcții, apoi îl extrage.
- În urma extracției, copilul trebui să țină în zona dintelui lipsă, o compresă sterilă de tifon pentru a opri sângerarea.
Care sunt tipurile de anestezie utilizate pentru extracția dinților de lapte?
- Anestezia topică – este un tip de anestezie de contact, sub forma unui gel ori spray, eficient doar la nivelul gingiei, fără însă a acționa la nivelul dintelui.
- Infiltrația – reprezintă injectarea anestezicului în dreptul dintelui care urmează să fie extras. Pentru ca cel mic să nu resimtă niciun disconfort, înainte de injectare se utilizează o anestezie topică.
Ce complicații pot apărea în urma extracției unui dinte temporar?
- După dispariția anesteziei, o durere moderată poate fi resimțită, ce poate fi însă atenuată cu produse ce au la bază paracetamol.
- În cazul sângerării la câteva ore de la extracție, se va utiliza o compresă sterilă de tifon la locul extracției, copilul ținând dinții strânsi preț de 10-15 minute pentru ca presiunea exercitată să ajute la oprirea sângerării.
- Pentru a preveni pierderea spațiului pentru dintele definitiv, se va apela la un menținător temporar, până la erupția dintelui permanent.
Intrebari Frecvente
Ce reprezintă petele negre de pe dinții de lapte?
Aceste pete de culoare neagră reprezintă în fapt niște colorații externe, care afectează un procent aproximativ de 20% dintre copii. Ele reprezintă depozite de sulfați feroși, care apar în urma unei interacțiuni chimice dintre hidrogenul sulfurat pe care îl produc bacteriile anaerobe din salivă și fierul existent.
Ce cauzează apariția colorațiilor pe dinții celui mic?
Cauza acestor colorații este una mai puțin cunoscută însă se pare că o serie de bacterii cromogene anaerobe (printre care actinomyces, lactobacillus sp, prevotella melaninogenica) se fac responsabile pentru apariția lor. Aceste bacterii se hrănesc cu fierul rezultat din salivă și alimentele consumate. Bacteriile cromogene anaerobe pot coloniza cavitatea bucală a copiilor încă de dinainte de erupția dentară, mulți părinți semnalând faptul că petele au apărut o dată cu dinții.
Fierul din salivă este cauzat fie de dietă, fie prin suplimente de fier, ori de prezența sângerărilor gingivale. De asemenea, o igienă precară poate favoriza și influența acest proces de apariție al colorațiilor.
Citeste despre petele pe dinti la copii.
Ce probleme pot apărea în cazul dinților de lapte?
Dentiția temporară este adesea neglijată din considerentul că oricum va cădea, însă sănătatea ei este la fel de importantă ca cea a dinților permanenți. Cu toate acestea, din pricina unei igiene orale precare, dinții de lapte ajung să sufere de diferite afecțiuni.
- Caria dentară – reprezintă principala cauză a pierderii danturii temporare. Aceasta este favorizată de numeroase obiceiuri precum utilizarea biberonului sau consumul de alimente bogate în zahăr
- Traumatismul dentoparodontal – se întâlnește în principal la locul de joacă. Acesta este însoțit de leziuni ale părților moi, fiind neglijată tratarea lor.
- Anomalii de dezvoltare dentomaxilară – sunt cauzate în principal de obiceiuri vicioase precum suptul degetului, a suzetei, rosul creioanelor.
Cum sunt afectați dinții permanenți de problemele danturii temporare?
- Cariile sau afecțiunile specifice dinților de lapte pot fi transmise și dentiției permanente. De exemplu, un molar de lapte cariat poate afecta un vecin de-al său definitiv.
- Infectiile pulpei dentare, netratate corespunzator pot afecta evoluția dinților permanenți, deteriorându-i încă din momentul erupției.
- Prezența cariilor la incisivii centrali, din pricina dietetele bogate în glucide sau a biberonului (caria de biberon), poate afecta și psihicul copilului. Copilul nu va mai avea încredere în afișarea zâmbetului său.
Cum putem preveni apariția cariilor la dinții de lapte?
- În primul rând, asigurând o igienă orală corespunzătoare
- Alimentația este și ea extrem de importantă, dietele bazate pe consumul de fructe și legume fiind preferabile celor cu un conținut ridicat de glucide
- Sigilarea dentară reprezintă o soluție nedureroasă, simplă, prin care dantura celor mici este protejată de carii.
Citeste despre sigilarea dentara.
Ce înseamnă că un copil are risc carios crescut?
Caria dentară reprezintă o patologie a dinților ce se produce în momentul în care saliva nu mai poate contracara atacurile acide repetate, datorate unui dezechilibru la nivelul cavității bucale.
Prezența leziunilor carioase la un pacient ce se prezintă regulat la controale dentare, în ciuda igienizării, duce la încadrarea sa într-o grupă de risc carios. Acest pacient are un risc crescut de a dezvolta carii, motiv pentru care necesită o monitorizare atentă pentru a aplica tratamentul optim și a reduce recidivele.
Care sunt alimentele care influențează în mod negativ sănătatea orală?
Alimentația este un factor important în apariția leziunilor dentare, căci stabilește gradul de aciditate de la nivelul cavității bucale.
- băuturile carbogazoase conțin zaharuri în cantități crescute, care favorizează apariția bacteriilor. De asemenea, pH-ul scăzut al acestor băuturi duc la demineralizarea smalțului. Saliva este responsabilă de readucerea mediului bucal la pH-ul optim.
- acizii din sucurile naturale de fructe au și ele efect demineralizant asupra structurilor dure dentare.
- alimentele dulci și lipicioase posedă un risc extrem de mare în producerea cariilor. Acestea aderă la suprafețele dentare, având un contact prelungit cu acestea.
Când se consideră că un pacient are risc carios crescut?
- Când pacientul are în familie antecedente de carii, la părinți sau frați.
- În cazul în care nu respectă regulile de alimentație – consumul de zaharuri mai ales între mesele principale, consumul de băuturi carbogazoase, alimentația pe timpul nopții care crește incidența cariilor.
- Când nu sunt respectate regulile de igienă bucodentară – periajul dentar ineficient, prezența plăcii dentare sau gingivita sugerează o igienizare orală necorespunzătoare.
Care sunt particularitățile de care trebuie să se țină cont în planul de tratament al unui copil cu risc carios?
- Pacienții care poartă aparat ortodontic necesită o igienizare bucală eficientă, cu ajutorul periuțelor interdentare și a irigatorului bucal.
- Secreția scăzută de salivă privează mediul bucal de echilibru. Astfel, bacteriile inițiază atacuri ce duc la apariția cariilor.
Dintii de lapte au radacini?
Da – dinții de lapte au rădăcini, au nervi și canale, asemenea celor permanenți.
Pot aparea infectii la dintii de lapte?
Și dinții de lapte se pot infecta, iar asta trebuie descoperit la stomatolog cât mai timpuriu posibil, pentru ca infecția să nu ajungă, prin os, la dintele permanent.
Dintii de lapte pot avea tartru?
Da – și dinții de lapte se pot demineraliza și pot avea tartru.
Citeste despre demineralizarea dintilor la copii.
Ce efecte are netratarea leziunilor carioase?
- Caria dentară netratată duce la infecție și abces, însoțite de durere. Aceasta poate reprezenta o urgență în unele situații și este necesar tratamentul de canal pentru a trata afecțiunea. Se poate ajunge și la utilizarea anesteziei generale.
- Infecția cariei se poate extinde către organele interne și afecta organismul copilului.
- Dintele afectat de cariei va fi ori tratat ori extras, iar tratamentul cariei complexe necesită resurse financiare mai mari decât în cazul unei carii incipiente.
- Extracția unui dinte afectat de carie va lăsa un spațiu liber în cadrul cavității bucale, ducând la dereglări ale poziției dinților pe arcadă. Erupția permanentă este afectată și necesită utilizarea unui menținător de spațiu.
- Copilul care prezintă carii avansate nu se alimentează corect, are un somn deficitar, întârzieri de creștere, irascibilitate sau scăderea atenției.
- În cazul cariilor dentare complicate, vizita la medic va fi una neplăcută, cel mic putând dezvolta anxietate față de medic, teamă ce îl poate însoți pe tot parcursul vieții.
Dinte de lapte la adult?
Desigur, dinții de lapte la adulți creează adesea probleme. În primul rând, acești dinți sunt concepuți pentru o viață scurtă și, prin urmare, rezistența lor la carii este mult mai mică decât cea a dinților permanenți.
În al doilea rând, dinții de lapte care nu cad la timp pot interfera cu creșterea dinților permanenți și pot duce la erupția lor în poziții incorecte. Totuși, acest lucru nu înseamnă că un dinte de lapte întâlnit la un adult trebuie neapărat îndepărtat. Totul depinde de fiecare caz în parte. Cel mai adesea, în cazul dinților de lapte bine conservați la adulți, medicii recomandă să rămână pe arcadă cât mai mult timp.
În orice caz, întrebarea cu privire la soarta dintelui de lapte la un adult este decisă numai după efectuarea unei radiografii. Astfel se poate observa dacă există mugurele dintelui permanent neerupt, precum și în ce măsură rădăcinile dintelui temporar sunt rezorbite.
Dacă mugurele lipsește, iar rădăcinile dintelui de lapte sunt întregi, în timp ce dintele de lapte nu este mobil și arată destul de plăcut din punct de vedere estetic, atunci nu trebuie îndepărtat.
Același lucru este valabil și pentru cazurile în care dintele permanent, judecând după radiografie, se află într-o astfel de poziție ce face ca erupția sa să fie imposibilă.
Ce vă recomandă specialiștii Cris Smile Studio pentru a scădea apariția cariilor la copii?
Cariile dinților de lapte prezintă o evoluție rapidă, motiv pentru care prevenția este necesară prin:
- limitarea utilizării biberonului pentru adormirea copiilor
- limitarea introducerii în dieta celui mic a dulciurilor sau a băuturilor îndulcite
- utilizarea periuței dentare încă de la erupția primilor dinți de lapte
Cum vă ajutăm, la Cris Smile Studio, să depășiți prima extracție dentară a celui mic?
Medicii cabinetelor noastre stomatologice sunt specializați în stomatologie pediatrică și au drept obiective:
- Prevenirea și tratarea cariilor dentare
- Asigurarea tratamentelor necesare dinților de lapte
- Educarea copiilor în privința igienei dentare
Empatia este caracteristica pe care o regăsiți în cadrul cabinetelor noastre, de aceea, nu trebuie să vă îngrijorați dacă cel mic are teamă de dentist. Cu calm și zâmbete vom face echipă bună pentru că sănătatea copiilor noștri primează.
Așadar, veniți cu cei mici încă de la primul semn de mobilitate al dinților de lapte pentru a putea avea siguranță că totul se desfășoară în beneficiul copiilor.
Biografie:
- https://www.mouthhealthy.org/en/az-topics/e/eruption-charts
- https://kidshealth.org/en/kids/teeth.html
- https://www.nhs.uk/live-well/healthy-teeth-and-gums/taking-care-of-childrens-teeth/
- https://raisingchildren.net.au/school-age/health-daily-care/dental-care/dental-care
- http://www.cda-adc.ca/en/oral_health/cfyt/dental_care_children/development.asp
- https://www.healthychildren.org/English/ages-stages/baby/teething-tooth-care/Pages/Babys-First-Tooth-Facts-Parents-Should-Know.aspx
- https://www.webmd.com/oral-health/guide/dental-health-your-childs-teeth